Fiecare om a fost, la un moment dat, trădat de apropiaţi, prieteni sau chiar rude. Iar trădarea doare rău, mai ales când vine din partea celor apropiaţi!

Este o durere sufletească, percepută ca un abandon. Un cuţit răsucit într-o rană încă nevindecată! La care se adaugă aşteptările tale nerealiste în ce priveşte alte persoane, reacţiile şi sprijinul lor!

În realitate, vei fi trădat în momentul în care faci greşeli. Cei din jur observă asta cu mare uşurinţă. Singurul care refuză să observe propriile greşeli eşti tu.

Persişti într-o stare de negare. Te minţi singur. Creezi aşteptări nerealiste sau FALS OPTIMISTE! Te autoîncurajezi. Îţi spui că totul va fi bine.

Însă cei din jur ţi-au perceput deja greşelile. Le-au simţit. Şi au observat tendinţa ta de autosabotare. Rigiditatea ta. Şi trendul de a merge împotriva curentului.

Doar că nu vor să te dezamăgească. Nici să îţi spună nimic! Se mulţumesc să te părăsească. Să te lase singur în lupta ta! Împotriva tuturor evidenţelor!

Vei fi trădat, deoarece eşti tu rigid! Deoarece eşti deja refugiat în propria ta realitate. Refuzul tău agresiv de a privi realitatea şi prin ochii altora, de a accepta că greşeşti, va alunga alte persoane. Indiferent cât sunt ele de apropiate!

Când simţi că pierzi puterea, că eşti încolţit, şi că nu mai ai nici o şansă, e normal să fii trădat! Toţi văd că eşti disperat, şi fug de tine!

Oameni care altă dată îţi zâmbeau fals, pentru că aveau nevoie de tine, azi te simt slab. Şi refuză să te sprijine! Deoarece mergi împotriva curentului!

Dar problema nu e la ei! Este la tine! Dacă te simţi trădat, nu e doar din cauza caracterelor lor! Ci mai degrabă din cauza faptelor TALE!

Este natural, şi absolut normal, ca alţii să se delimiteze de ele. Şi implicit, şi de tine! Până acum, din obedienţă, te-au aprobat şi apreciat!

Când pierzi puterea măştile lor cad. Acum vor fi sinceri cu tine. Lucru foarte bun! Ei au încetat să mintă. Sau să se mintă!

Dar tu nu! Încă trăieşti în propria realitate! În lumea ta. Lume care se prăbuşeşte. O corabie care se scufundă va fi părăsită de toţi oamenii lucizi. Nu merită să te simţi trădat! Ceea ce fac ei e un lucru normal!

Disperarea cu care te zbaţi să menţii la suprafaţă corabia care se scufundă nu te ajută la nimic! Pentru că ai rămas singur! Cine crezi că e dispus să ţi se alăture în lupta pentru o cauză perdantă?

Tuturor le plac învingătorii. Şi adevărul! Doar unii, foarte puţini, preferă să se mai autosaboteze, să mintă cu disperare, să ascundă adevăruri evidente doar de dragul refugiului în propria disonanţă cognitivă!

Asigură-te că nu faci parte dintre ei. Şi că vezi realitatea cât mai obiectiv posibil.

Te-a trădat cineva?

Dacă cineva te-a trădat, opreşte acuzaţiile asupra lui. Şi priveşte mai întâi la TINE. La faptele tale. Şi la gradul tău de percepţie al realităţii.

Cu cât distorsionezi mai mult realitatea, cu atât vei fi mai singur. Şi şansele tale de a fi trădat chiar de către cei apropiaţi cresc.

Iar dacă vei ierta persoana care te-a trădat, te vei linişti, vei avea un moment de relaxare, şi poate, poate, vei avea şi momentul de luciditate necesar pentru a vedea situaţia şi prin ochii altora.

Vei empatiza cu ei. Şi în sfârşit, îi vei înţelege.

Însă ăsta e cazul ideal, în care ai găsit momentul de luciditate. Cel mai adesea, vor trece luni întregi în care vei rumina, îţi vei reaminti, şi vei amplifica percepţia ta eronată asupra celor care te-au trădat.

Practic, îţi vei face rău alimentând propriile tale gânduri negre. Pe care le vei AMPLIFICA la maximum. Apoi, le vei condimenta cu gânduri de răzbunare inutile.

E ca şi în metafora cu cărbunele incandescent. Pe care îl strângi în pumn. Dorind să îl arunci asupra celor care te-au trădat. Însă singurul care se arde eşti chiar tu! Hai să stingem focul împreună (click AICI)!

Daca ti-a placut articolul da-i un share!0000