Ţigara e învinuită de toate relele din lume. Însă problema e fumătorul. Pentru că încă nu a găsit un alt mod de a gestiona corect propriile emoţii. Iar când acestea presează din interior, e nevoie de o refulare. De o fugă de realitate. Un remediu temporar al durerilor dufleteşti. De un „Algocalmin”, destinat să te facă să uiţi durerea pentru moment. Nevoia de o ţigară! Fără să aibă vreun efect asupra cauzelor ei!

Tigara e un refugiu

Pentru fumător, ţigara e refugiul imediat. Este tentativa, nereuşită, de a fugi de propria persoană. De propriile emoţii. Sau modul în care acesta îşi face rău cu bună ştiinţă. Pentru a masca un alt rău! Când văd un fumător, nu mă gândesc la ţigara lui. Ci la incapacitatea lui de a învăţa ceva nou. Sau de a pricepe că o metodă toxică, ineficientă, temporară, nu va vindeca problemele lui reale şi permanente. Fumătorul e, în viziunea mea, omul captiv în propria ineficienţă. Incapabil să caute soluţii. Iar cine nu caută, nu are nici prea multe şanse să găsească!

Fumătorul e captiv în tiparul său

Fumătorul fumează pentru a rezolva, cică, o problemă. Constată pe loc că problema rămâne nerezolvată, însă nu-i pasă! Apelează la acelaşi remediu ineficient de 20 de ori pe zi, fără să îşi bată capul. Fără să facă un efort mental care să-i atragă atenţia asupra propriei sale ineficienţe. Faza de NEGARE a realităţii este activă! Insistenţa cu care fumătorul pretinde că ţigara îl calmează este de-a dreptul obsesivă. Plus că e nesinceră. E autominţire repetată, până la nivelul la care începe să o şi creadă! În ciuda lipsei de logică!

Ţigara e fidelă şi nesinceră

Deşi ineficientă, dependenţa de ţigară este relativ fidelă. Odată ce o iei de bună, e improbabil să vrei să schimbi sau să îmbunătăţeşti ceva! Însăşi minciuna autoadministrată este cea care te împiedică să accepţi orice altă soluţie! Când fumătorul te priveşte în ochi şi minte că se simte bine când fumează, ce mai poţi să faci? Ştii că minte, însă orice contraargument la minciuna lui îl va jigni. Va fi de fapt un semnal că refuz să cred minciuna, şi că nu accet NEGAREA în care el se zbate! Cu alte cuvinte, pun la îndoială sinceritatea lui. Deşi minciuna e mult prea transparentă pentru a fi crezută.

Nu fumul de ţigară mă sperie

Mă sperie nesinceritatea fumătorului. Mai ales tendinţa sa obsesivă de a se ancora de o minciună evidentă. Incapacitatea lui de a accepta realitatea aşa cum este ea. Tentativa absurdă de a mistifica adevărul evident, şi de a justifica un comportament aberant folosind argumente presupus a fi raţionale!

Înainte de a relaţiona, discuta sau coopera cu un fumător, ţine cont şi de aceste trăsături ale personalităţii sale! Măcar aşteptările TALE cu privire la previziunile comportamentale ale LUI să fie cât mai realiste! Altfel, vei suferi când vei descoperi o oarecare nesinceritate în mai multe din domeniile vieţii sale. Cum ar putea fi sincer cu TINE un om care se minte în mod repetat chiar şi pe EL însuşi?

Ce să fac cu fumătorul?

Lasă-l să fumeze. Înţelege că e doar alegerea lui. Incapacitatea lui de a se adapta la o realitate obiectivă. De a funcţiona în conformitate cu ceea ce simte, vede şi percepe. Va refuza să vadă, să audă şi să simtă! Deoarece trăieşte captiv în unele tipare, obiceiuri şi automatisme învechite şi autosabotante. Care se pot schimba doar în luni de muncă. Folosind tehnici avansate specifice programării neurolingvistice (NLP), psihoterapiei şi hipnoterapiei. Menite să iţi redea puterea interioară.

Tu nu îl poţi schimba, oricât ai vrea, mai ales fără acordul său! Dar măcar ACUM poţi fi o persoană PREVENITĂ în legătură cu TIPARELE de care e bine să te fereşti când le observi la cei din jur!

Distribuie te rog acest articol, ca să înţeleagă toată lumea de ce fumătorul, (şi nu fumatul!) poate deveni uneori cu adevărat periculos!

Daca ti-a placut articolul da-i un share!0000