Eșecurile te întăresc sau te doboară?
Eșecurile fac parte din viața fiecărui om. Rolul lor fiind de a te ajuta să corectezi erorile. De câte ori faci ceva greșit, un mecanism subtil te face să suferi.
Cu alte cuvinte, ți se atrage atenția că faci lucruri inutile, dăunătoare sau toxice. E atât de simplu! Este nevoie doar să observi propria suferință pentru a înțelege dacă mergi pe drumul potrivit!
Eșecurile sunt doar un mesaj
În urma fiecărui eșec, tu ai primit o lecție. Ai ceva de învățat. Decizia de a asculta mesajul respectiv, sau de a ignora acest mesaj, e a ta. Arta este să înveți din fiecare eroare.
Să fii deschis la mesajul subtil primit. Tocmai pentru a schimba ceva. Altfel, există riscul să rămâi blocat într-o eroare permanentă.
Eșecurile și persistența în ele
Adesea, poți rula un tipar comportamental ciudat. Ai un eșec, dar refuzi să schimbi direcția. Alegi să persiști în tiparul disfuncțional. Iei decizia să mai încerci, mergând în exact aceeași direcție.
Fie că te temi de o SCHIMBARE, fie CREZI că schimbarea e dificilă. În ambele cazuri ALEGI captivitatea. Stagnarea în tiparul disfuncțional.
Eșecurile tratamentelor medicamentoase
Poate cel mai dur exemplu este dat de tratamentul medicamentos administrat de medicul psihiatru. Sunt mii de cazuri în care acesta nu are efect asupra afecțiunii.
Doar poate avea efecte adverse negative. Cu toate astea, mulți pacienți ALEG să nu schimbe nimic. Mă trec fiorii când văd cazuri tratate ZECI DE ANI cu același medicament ineficient.
Oameni care și-au distrus organismul cu un tratament nepotrivit. Deoarece afecțiunile lor rămân prezente! Adesea, medicul nu le schimbă tratamentul, pretinzând că efectele apar după 1-2 ani sau mai mult!
Sau ei refuză să mai meargă la medic, continuînd din proprie inițiativă tratamentele ineficiente, doar pentru a ține sub control atacurile de panică!
Eșecurile tale țin de atitudine
O atitudine ciudată este pasarea întregii responsabilități medicului psihiatru. Pe care îl vezi o dată la lună sau mai rar, și care prescrie tratamentul după o discuție de cîteva minute.
Însă medicul nu are de unde să știe dacă efectul tratamentului este sau nu benefic persoanei tale. Doar pacientul SIMTE efectul. Și are datoria, sau obligația, să relateze detaliile medicului. Sau, după caz, să ceară schimbarea medicației!
Medicul nu va face asta din proprie inițiativă! Adesea, nu o va face nici la cerere! Însă ca pacient, ai dreptul la informare. Și poți schimba medicul oricând.
Tot ce ai de făcut este să fii proactiv. Mai ales când e vorba de propria TA sănătate. Ești singurul cu adevărat interesat de ea!
Schimbarea dorită se va produce
Schimbarea apare dacă o dorești. Adesea, în loc să iei pastile pentru că așa spune medicul, e recomandabil să cauți soluții. Uneori, ele pot fi găsite în procesul de consiliere sau psihoterapie.
A te complace în situația de înghițitor pasiv de pastile poate fi insuficient. Omul e o ființă mult mai complexă, și creierul uman e mai mult decât o mașină de produs neurotransmițători!
Un medicament care oprește sau potențează activitatea acestora e doar un sprijin temporar. Folosit mai ales în situațiile de criză. Departe de a fi o soluție permanentă, sau care și vindecă.
Eșecurile țin de superficialitate
Eșecul unui tratament medicamentos trebuie perceput ca atare. Impune schimbarea lui, și căutarea altor soluții. Poți experimenta o lună sau două. Însă dacă ani de zile tratamentul își dovedește ineficiența, ai de reglat ceva.
În primul rând în atitudinea ta. Se spune că o greșeală se poate face o singură dată. Dacă TU alegi să o repeți, nu se mai numește greșeală!
Abilitatea ta de a face EFORTUL necesar pentru a ieşi din starea nedorită necesită implicare. Scuturarea superficialităţii, în primul rând.
Cum depășim eșecurile?
Prin autoobservare, căutare, schimbare, sprjin din exterior. Adesea, mentorii care te ghidează spre o atitudine proactivă îi pot fi de folos (click AICI).
Succesul e o combinaţie între timp alocat ţie, efort în direcţia bună şi consecvenţă. Doar persoanele puternice şi hotărâte pot face asta. Cei mai mulţi se pierd pe parcurs. Li se pare prea greu.
Sau au impresia că efortul e prea dificil pentru ei. Orice gard poate fi sărit, dar numai dacă efortul e pe măsură. La fel, orice gărduleţ, oricât de mic, poate fi imposibil de trecut, dacă refuzi să faci efortul necesar pentru a-l sări!
Unii sunt pregătiţi, alţii încă nu. Gradul de suportabilitate al suferinţei pare să joace şi el un rol destul de important în atitudinea TA proactivă.




