Trecutul nu are absolut nici o legătură cu viitorul! Dar noi uităm uşor acest adevăr! Adesea rămânem captivi în ideea că experienţele din trecut se vor repeta, şi vor crea un viitor absolut identic cu trecutul! Iar acest tipar mental ne face să rămânem ancoraţi, legaţi de trecut, şi să uităm esenţialul. Trecutul nu mai există, şi viitorul se creează acum, prin acţiunile noastre din prezent! Însă omul e singura specie capabilă să trăiască şi să retrăiască de sute de ori o neplăcere sau traumă petrecută o singură dată!

Trecutul poate genera un blocaj mental puternic!

O experenţă neplăcută din trecut poate să se imprime adânc în mintea noastră. Şi să producă o anxietate, adică o teamă nejustificată. Aşa cum spune un cunoscut proverb: Cine s-a fript în ciorbă, suflă şi-n iaurt! Cu alte cuvinte, un eveniment neplăcut poate genera un tipar disfuncţional, limitativ, care ne poate face să ne comportăm iraţional. Adică frica de evenimentul neplăcut să fie reluată în mod nejustificat. În locuri sau momente în care doar propriile noastre limitări mentale ne fac să retrăim traume întâmplate cândva, demult. În care am rămas blocaţi şi în prezent.

Prezentul ne salvează de trecutul care nu mai există!

Odată conştientizat prezentul, ne vom elibera treptat de trecutul cu evenimente neplăcute. Vom reînvăţa să vedem prezentul aşa cum este el. Şi să înţelegem că viitorul este creat acum. Complet diferit de trecut. Şi bine aliniat la acţiunile noastre din prezent! Evocarea repetată, chiar obsesivă, a trecutului e contraproductivă, şi te poate menţine într-un blocaj mental. Pe care nici măcar nu îl observi! Deoarece îţi dă impresia că e soarta ta. Şi rulezi convingerea că nu o mai poţi schimba! Metaforic, e similar deplasării cu maşina pe un drum forestier. Indiferent cât de rău a fost drumul până acum, el nu mai poate fi un predictor valid cu privire la calitatea autostrăzii pe care tocmai eşti în curs să intri acum!

Revenirea la trecutul traumatic ne ajută?

Revenirea la trecut, la traumele petrecute, este folosită adesea în psihoterapie. Psihanaliza e campioană în acest sens. În practică, am constatat că numai regresia prin hipnoză este utilă, când e vorba de trecut. Dimpotrivă, evocarea traumelor în mod conştient nu face decât să le întărească! Adesea, pacienţii psihologilor îşi adâncesc traumele, şi captivitatea lor în trecut, dacă li se permite statutul de victimă! Atitudinea corectă este de ancorare în prezent, şi de cooperare în vederea modificării convingerilor limitative! Odată înţeles mecanismul lor, ele îşi pierd, treptat, puterea! Metaforic, rezultatul unui meci de fotbal de acum 20 de ani nu are prea mare legătură cu scorul din meciul de luna viitoare! Doar mentalul spectatorilor poate genera aşteptări profund nerealiste, bazate nu atât pe valoarea şi forma actuală a echipelor, cât mai ales pe înfrângerea din trecut. Dar fără vreo legătură reală cu rezultatul meciului viitor!

Viitorul tău depinde de ceea ce faci acum!

Viitorul tău nu depinde de trecut! Odată ce ai înţeles că nu există absolut nici o legătură între lucrurile întâmplate în trecut, şi ceea ce se va întâmpla în viitor, eşti pe calea cea bună! Ai înţeles deja că prezentul este singurul moment în care tu poţi să acţionezi eficient pentru a crea viitorul! Odată acceptat acest adevăr simplu, vei schimba modul în care te raportezi la trecut. Vei alege, conştient, să ieşi din blocajul mental, şi să acţionezi ferm, în prezent, pentru a redirecţiona şi reconstrui viitorul tău! Construcţie care poate începe, dacă tu vrei cu adevărat, chiar AICI şi ACUM!

Daca ti-a placut articolul da-i un share!0000