Psihologia performanţei – o resursă încă nevalorificată
Psihologia performanţei este pe val în ţările dezvoltate. Azi ai de ales între a fi în top, sau a fi nesemnificativ!
E ca și la sport, primul loc contează, iar învinşii sunt repede uitaţi de toată lumea!
Nadia Comăneci e cunoscută la nivel mondial, în timp ce ocupantele locurilor 2 şi 3 au fost de multă vreme uitate! E o realitate dură a societăţii actuale.
Psihologia performanţei şi echlibrul emoţional
Însă pentru a fi performant, nu ajunge doar să te pregăteşti într-un domeniu. Importante sunt şi armonia în viaţă, echilibrul emoţional, autocontrolul şi stima de sine!
O persoană foarte bine pregătită, dar incapabilă să-şi gestioneze emoţiile, nu va reuşi mare lucru!
La fel, o imagine de sine deformată, şi o subestimare a propriilor posibilităţi, va duce la valorificarea incompletă a potenţialului de care dispui! Până şi abilitatea de a intra într-o stare potrivită este importantă!
La examene nu excelează studenţii care au învăţat mai mult, ci doar cei care au capacitatea de a intra rapid în starea potrivită de concentrare pentru a fi capabili să-şi reamintească ceea ce ştiu!
Psihologia e şi pentru oamenii sănătoşi
Psihologia a fost fondată de Freud, medic psihiatru. Care a mers pe cercetări ale persoanelor cu probleme clinice.
Abia în anii 60 Maslow a început să studieze oamenii sănătoşi şi nevoile lor! Astfel că s-a descoperit că nu e nevoie să ai probleme mentale ca să poţi beneficia de aportul cunoştinţelor de psihologie în viaţa ta!
Psihologia performanţei a început să devină atractivă! Mai mult în sistemul capitalist, bazat pe competiţie, şi aproape deloc în cel socialist, unde uniformizarea şi mediocritatea erau necesare. Sportul era excepţia.
Psihologia performanţei în sport
În sport, performanţa înseamnă uneori câteva zecimi de secundă! Orice amănunt contează, şi orice neglijenţă te costă scump!
Iar psihologia performanţei este dezvoltată la maximum. Mergând până la folosirea unor tehnici de hipnoză pentru a creşte la maximum capacitatea de concentrare a sportivului.
Fără ca psihologia performanţei să fie obligatorie, ea face diferenţa acolo unde e folosită din plin!
Personal, am urmărit cu interes o sportivă care a ajuns în topul mondial, folosind şedinţele de hipnoză, deşi vârsta ei şi performanţele precedente modeste păreau a transmite că e prea târziu pentru a fi în top!
Din nefericire, psihologii nu pot să dea detalii despre cazurile lor de succes, având în vedere discreţia specifică profesiei lor. Doar unii sportivi, care vor să valorifice toate resursele, descoperă şi utilizează din plin resursele oferite de psihologia performanţei.
Psihologia performanţei în afaceri
Pentru afaceri, psihologia organizaţională devine obligatorie! Recrutarea şi selecţia eficientă a personalului fac diferenţa în atmosfera din firmă!
Iar managementul modern pune accent pe modul în care managerul tinde să devină un lider autentic. Care se bazează pe abilităţi reale de conducere, şi mai puţin pe funcţia formală!
Iar angajaţii cu adevărat valoroşi vor migra, treptat, în timp, spre firmele care au lideri autentici.
Managerii de tip vechi, cu autocontrol emoţional deficitar, riscă să îşi piardă angajaţii performanţi. Fapt reflectat cu prioritate în performanţele financiare ale firmei!
Psihologia performanţei în politică
Avem nevoie peste tot de lideri autentici. Iar faptul că ei lipsesc, arată că neglijăm psihologia performanţei.
Oameni care în urma unor simple teste vocaţionale sau de aptitudini nu ar obţine nici măcar un post de middle-management, primesc funcţii politice importante, pe criterii clientelare.
Fapt reflectat în bugetul ţării, care se afundă în datorii de la un an la altul! O simplă privire asupra bugetului arată că ţara e foarte prost gestionată. O simplă reflectare a incompetenţei celor aleşi.
Care se poate remedia prin selecţia autentică a liderilor politici. Lucru nedorit de către cei care impun marionetele lor incompetente la conducerea ţărilor prea mici ca să fie lăsate să-şi decidă viitorul.
Psihologia performanţei în viaţa de zi cu zi
Societatea actuală a transformat viaţa într-o adevărată competiţie. Care duce la creşterea artificială a nivelului de stres. Şi implicit la scăderea pe termen mediu şi lung a performanţelor!
Capacitatea omului modern de a reînvăţa să gestioneze stresul în creştere face diferenţa între echilibru şi eşec!
Iar pentru a păstra echilibrul, azi mai necesar ca niciodată, e nevoie de cunoştinţe elementare de psihologie aplicată. Azi mai disponibile ca oricând!
Orice tehnică de autocontrol emoţional, de autocunoaştere, de restabilire a echilibrului şi regăsire a potenţialului ascuns şi a resurselor încă nefolosite va face diferenţa.
Puţini români sunt însă pregătiţi sau capabili să diferenţieze psihologia clinică de psihologia performanţei!
Fapt care îi ţine pe loc, sau îi trage în jos. Nepermiţându-le să-şi valorifice cu adevărat propria putere interioară de care deja dispun! (clic aici)!
0
0
0
0