Psihopaţi pot fi numiţi acei indivizi lipsiţi de sentimente. Capabili să ne facă rău fără să regrete. Cu un egoism dus la extrem, cărora nu le pasă decât de propria persoană. Machiavelici ca tipar, aceşti psihopaţi caută să îşi atingă scopurile prin orice mijloace.

Le place să domine, să profite de slăbiciunile altora, să preia controlul. Adesea îi găsim în funcţii de conducere, sau ca aspiranţi obsedaţi de a urca pe scara socială.

Însă subiectul acestui articol este altul. Cum ar fi să analizăm motivele pentru care aceşti psihopaţi sunt atraşi de anumite tipuri de personalitate! Şi ce putem face pentru a evita să le devenim victime!

Cum poţi să recunoşti indivizii psihopaţi?

Aceşti psihopaţi sunt nişte vânători agresivi. Aflaţi într-o permanentă căutare de victime. Un fel de sadici care caută masochiştii. Însă sadismul nu e doar fizic, ci poate fi adesea psihologic!

Unii sadici adoră să lovească, să domine, să umilească fizic. Fapte pedepsite de lege. Poate şi din acest motiv, cei mai mulţi psihopaţi se mulţumesc să devalorizeze, să conducă, să supună, să pedepsească.

Iar dacă reuşesc să îşi asigure cadrul legal, să se ascundă într-o profesie care să le permită sadismul – poliţist, judecător, executor judecătoresc, medic, politician, director, militar de carieră – atunci măcar o parte din agresivitatea lor poate fi oarecum reorientată spre binele comun, spre interesele societăţii.

Însă abuzurile de putere apar, mai devreme sau mai târziu, la tiparele cele mai disfuncţionale!

Şi tu ai constatat că atragi psihopaţi în jurul tău?

Psihopaţi vei găsi peste tot, în orice societate, cu un procent constant de circa 4-5%. Ei există peste tot, şi au rolul lor. Problema este dacă tu, ca persoană,ALEGI, inconştient, să ajungi în preajma lor. Să faci afaceri cu ei, să lucrezi pentru ei, sau să formezi o relaţie amicală sau de cuplu cu acest tipar disfuncţional.

În acest caz, problema este comună. Pe lângă problema lui, mai există şi problema TA!

Metaforic vorbind, nu e vina leului că alege să mănânce carne! El aşa s-a născut, şi aşa se va hrăni în continuare. Chiar dacă îţi va promite zilnic că de mâine va deveni vegetarian, şi că se apucă de păscut! Însă abia aşteaptă ocazia să muşte din nou în carne vie! Problema nu e atât la el, cât mai ales e la aşteptările tale nerealiste!

Psihopaţi sunt peste tot

Dar sunt relativ puţini. Unul din 20-25 de oameni, cu aproximaţie. Cel puţin aşa spune statistica! Dar dacă statistica ta personală arată că din 10-20 de persoane apropiate vreo cinci au acest tipar, nu mai e vorba de o probabilitate statistică. Ci de tiparul TĂU SUBCONŞTIENT. Prin care ALEGI, oarecum involuntar, să atragi această categorie. Să cauţi compania lor! Să permiţi agresivităţii lor latente să se exprime prin intermediul tău!

Metaforic, e echivalent cu a intra în mod REPETAT în cuşca leilor, cu unicul scop de a-i determina prin vorbe să devină vegetarieni! Deşi cunoşti faptul că şansele tale sunt nule. Ai mai văzut filmul cu final tragic, şi l-ai trăit de multe ori. Dar încă speri că dacă îl mai vezi încă o dată, finalul va deveni, oarecum, mai fericit.

Mereu vor fi psihopaţi aflaţi în căutare de victime

Aceşti psihopaţi caută mereu noi victime. Iar dacă ai intrat în vizorul lor, este problema ta! Înseamnă că leul a identificat o VULNERABILITATE!

Până şi în deşertul african, leul atacă doar exemplarele izolate, vulnerabile, lipsite de sprijinul turmei! Iar dacă atacă o întreagă turmă, o face discret, distant, urmărind cu atenţie O VICTIMĂ. Una singură, una ceva mai vulnerabilă! Pe care o IZOLEAZĂ mai întâi de restul turmei. Ca să o poată ataca liniştit.

Iar motorul este INSTINCTUL DE PRĂDĂTOR, nu neapărat foamea! După ce ucide, leul consumă mai puţin de un sfert din pradă! Apoi, pleacă iar la vânătoare! Asta e natura lui! Sau mai degrabă rolul său în piramida trofică.

Dar sunt şi victime care caută psihopaţi?

Adesea, victimele sunt cele care caută psihopaţi. Iar aceştia apar iniţial având rolul de salvatori. Le oferă o slujbă în firma sau instituţia lor, sau o iluzie de relaţie, sau o imagine de om înstărit, cu maşină puternică, şi haine de firmă.

Aparenţe care au rolul de a induce în eroare victima. Care abia aşteaptă să se sacrifice pentru ei, pentru firma lor, pentru iluzia de bunăstare pe care ei le-o servesc.

Devin uşor un fel de sclavi pe plantaţie, prost plătiţi, sau neremuneraţi, dar dispuşi să muncească ore suplimentare, doar pentru a intra în graţiile şefului/partenerului/prietenului. Odată captaţi în sistem, greu mai realizează că au devenit dependenţi.

Tiparul dependent atrage psihopaţi

O persoană dependentă va căuta cu un oarecare masochism un salvator de care să depindă! Căruia să-i încredinţeze viaţa sa! Nutrind speranţa că acesta va fi la fel de corect precum speranţele puse în el.

Însă aşteptările dependentului nu se confirmă! Odată obţinut jobul dorit, sau relaţia de cuplu mult visată, va începe coşmarul. Inabilitatea socială de a identifica LA TIMP acei psihopaţi care profită le va juca feste!

Dependenţii vor investi în relaţia imediat disponibilă! Sau uşor şi rapid disponibilă! Lipsa de răbdare îşi spune cuvântul! Nivelul lor de selectivitate va fi redus. Iar capacitatea de a face ALEGERI raţionale, de a face o TRIERE meticuloasă a angajatorilor, partenerilor de cuplu sau a anturajului de prieteni este mult diminuată! Acolo este de lucru!

Inteligenţa emoţională şi abilităţile tale sociale

Abilitatea socială A DETECTA uşor şi rapid aceşti psihopaţi aflaţi la vânătoare este extrem de importantă! Iar aceasta se învaţă. La fel ca oricare altă abilitate! Aşa cum învăţăm un limbaj de programare, şi utilizarea unui calculator, aşa cum luăm zeci de examene pentru a obţine o diplomă universitară, tot aşa (dar mai uşor, mai rapid şi mai ieftin) putem învăţa cum să RELAŢIONĂM ARMONIOS. Mai ales cum să TRIEM, să SELECTĂM sau să ALEGEM oamenii potriviţi din propriul ANTURAJ!

Desigur că materia numită DEZVOLTARE PERSONALĂ, sau DEZVOLTARE a ceea ce numim INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ, nu se predă la facultate. Nici la Politehnică, nici la medicină, şi nici măcar la psihologie! Ci se face practic, în cadrul unor cursuri specializate, personalizate, individuale sau de grup. (Cu asta mă ocup!)

Inteligenţa emoţională se poate dezvolta rapid!

Dacă inteligenţa tehnică şi competenele profesionale se dezvoltă extrem de lent, în ani de studii, lecturi, referate, şi prin memorarea unor formule descoperite de alţii, INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ necesită experienţă de viaţă proprie.

O poţi trăi tu, în zeci de ani, sau poţi găsi persoana care deja o are şi e dispusă să o împărtăşească şi cu tine! Un mentor, un model de viaţă, un asociat potrivit în afaceri sau un life coach specializat te pot ajuta uneori să dezvolţi rapid abilităţile tale sociale.

Mai ales cele de relaţionare interumană, şi de recunoaştere a unor semnale, a unor tipare disfuncţionale! Abilităţi care te ajută mult în viaţă. Uneori, mult mai mult decât profesia în sine.

Capacitatea TA profesională nu exclude competenţa şi inteligenţa emoţională!

Faptul de a fi un bun profesionist la serviciu nu te scuteşte de sarcina de a învăţa să cunoşti oamenii. Abilitatea de a relaţiona îţi este extrem de utilă oriunde, în absolut  orice loc de muncă! Altfel, statutul de victimă al unor psihopaţi ţi se poate potrivi!

Crede-mă, nu prea ai de ales! Nimeni nu te poate feri de viaţă, de interacţiuni cu oamenii, sau de cooperarea temporară cu unii psihopaţi! Mai devreme sau mai târziu, îi vei întâlni. De tine depinde însă dacă vei găsi puterea ta interioară (vezi AICI) de a te distanţa de ei, atunci când situaţia o cere!

Am convingerea că fericirea necesită în primul rând abilitatea socială de a te feri de psihopaţi!

Dacă ţi-a plăcut articolul, şi respecţi efortul meu de a-l scrie într-un limbaj accesibil tuturor, distribuie materialul pe reţelele de socializare, ca să fie citit de cât mai multă lume!