DEVINO CONȘTIENT DE VALOAREA TA!
Oprește DEVALORIZAREA și AUTOSABOTAREA propriei persoane !

Percepția TA asupra potențialului tău real este adesea DISTORSIONATĂ !
Doar o percepție POZITIVĂ asupra ta iți va putea crea ATITUDINEA necesara atingerii succesului !
Permite-mi să-ți explic CUM poți să-ți schimbi ușor și repede viziunea asupra vieții tale !
Înscrie-te pentru o discuție ONLINE pe care ți-o ofer GRATUIT !
Nume
E-mail
Telefon
completați toate câmpurile...


Pagina mea de Facebook

Autocontrolul minţii tale subconştiente

Autocontrolul

Autocontrolul minţii tale subconştiente

Autocontrolul minţii tale e autonomia ta. Capacitatea de a trăi aşa cum doreşti, şi de a modela mediul social din jurul tău. Din păcate, autocontrolul nu se predă la şcoală! Întregul proces de învăţământ e axat pe controlul factorilor exteriori: maşini, unelte, calculatoare. Informaţiile primite sunt disparate, neconcludente şi fără aplicabilitate practică imediată. Ieşim din şcoală tehnicieni, orientaţi mental pe profesie, pe exterior, pe capacitatea de a primi o slujbă! Fără să se pomenească măcar de resursele tale interioare. Între care autocontrolul este cireaşa de pe tort!

Autocontrolul face diferenţa!

În lipsa lui, eşti ca un vapor lipsit de cârmă. Vei fi mereu în voia valurilor, vântului şi a curenţilor marini. Soarta marinarilor de pe astfel de nave este la mâna destinului. E chestiune de timp până când accidentele se vor întâmpla! Chiar şi pe o mare calmă şi liniştită, navigarea la întâmplare rareori te va duce la destinaţia dorită! Te poţi baza o vreme pe întâmplare, pe noroc chior sau pe Divinitate, însă mai devreme sau mai târziu tot vei eşua!

Autocontrolul minţii tale e opţional

La fel ca şi navele maritime sau aeronavele, putem naviga o bună parte din timp pe pilot automat. Folosind pentru orientare inerţia, amintirile superficiale sau intuiţia. Vom fi inspiraţi şi vom avea noroc în peste 90% din cazuri! Aşa cum avioanele zboară pe pilot automat aproape tot timpul, la fel şi creierul nostru e capabil să ne ghideze fără ca noi să gândm, să folosim raţiunea sau să facem un efort mental mai intens! E economic, ecologic, şi lejer. Doar în situaţii limită, în caz de pericol, sau de criză, alegem să folosim la maximum şi raţiunea. Dar asta e o alegere conştientă, bazată pe percepţia în timp util a potenţialelor pericole! Altfel, pilotul automat ţine linia dreaptă aleasă anterior. Fără să ţină cont de abateri, de schimbarea mediului, sau de ce mai apare la orizont!

Responsabilitatea şi autocontrolul

Capacitatea ta de a trece de pe pilot automat pe raţiune în situaţiile care necesită acest fapt se numeşte responsabilitate. Adică o capacitate de a răspunde corespunzător, în timp util, unor situaţii noi. Fără să te mai bazezi pe conjuncturile din trecut, care azi se pot dovedi depăşite! Chiar şi cuvântul RESPONSABILITATE este compus, în limba engleză, din două cuvinte: RESPONSE (răspuns) + ABILITY (abilitate, capacitate). Pilotul automat pare a fi bun, pentru că duce la economie de energie! Însă nu are capacitatea de a lua măsuri, de a răspunde la nou, la ceea ce se întâmplă în jur!

Când autocontrolul lipseşte…

Poţi compensa lipsa autocontrolului prin fuga de răspundere. Prin tendinţa de control exagerată a lucrurilor din exterior. Asemeni marinarului care în loc să se concentreze pe stabilizarea vaporului cu ajutorul cârmei, alege să îşi aloce toate eforturile pentru a controla… furtuna! Oricare variantă e bună, fie controlezi nava din interior, fie controlezi furtunile din exterior, important e să-ţii redresezi direcţia! Iar noi, ca popor, suntem campioni la tendinţele de controlare a factorilor exteriori nouă. Neglijând sau ignorând adesea resursele de autocontrolul interior!

Autocontrolul ca responsabilitate

Suntem marinari instruiţi mai mult ca să să identifice furtunile, să le ocolească sau să se roage să le evite. Mai rar să controleze propria navă cu ajutorul cârmei! Oricum furtunile mari fac inutil efortul tău, aşa că pare lipsit de sens să înveţi manevrarea ei! Mult mai util e să găseşti nave care stau în port, sau fac doar trasee scurte, fluviale, aproape lipsite de pericole. Şansele să fie nevoie de abilităţi ridicate în manevrarea cârmei sunt mai reduse. Prin urmare, capacitatea de a răspunde la situaţii critice nu trebuie neapărat să fie bine dezvoltată! Poţi naviga pornind de la premisa că vei avea noroc, că furtunile vor ocoli nava ta! Sau că altcineva va ţine cârma, şi va avea grijă maximă de viaţa ta. Tu te poţi mulţumi să speli puntea, şi să laşi în cârma navei în mâna altora. Nici măcar nu merită să înveţi să înoţi, deoarece există veste şi bărci de salvare.

Autocontrolul se învaţă

La fel cum înveţi să navighezi pe ocean, şi să controlezi o navă de zeci de mii de tone, tot aşa poţi să te instruieşti în folosirea propriului tău creier! Însă societatea consideră important ca tu să conduci doar nava în siguranţă. Cui îi mai pasă azi dacă tu eşuezi când e vorba de viaţa ta? Dacă tu conduci eronat, sau laşi la voia întâmplării viaţa ta? Totul se învaţă. Iar cel mai dificil pare să înveţi cum să renunţi la confortul aparent dat de pilotul tău automat! Pilot care PÂNĂ ACUM ţi-a dat impresia că te duce pe un drum acceptabil pentru pretenţiile tale. Rareori vei dori să preiei controlul minţii tale. Însă cu cât ai mai puţin control asupra ei, cu atât încerci mai agresiv să compensezi propriile lipsuri. Încercând să preiei controlul asupra unor lucruri exterioare. Cum ar fi calculatoare, sisteme, aeronave sau nave de zeci de mii de tone. Te simţi bine să ştii că alţii depind de tine! Caz în care ai tendinţa să uiţi că şi tu depinzi de tine, de responsabilitatea şi de autocontrolul tău.

Autocontrolul se câştigă

Autocontrolul minţii tale este bazat pe tine. Din exterior, nici o şansă să se poată face ceva. Antrenarea abilităţilor tale pare a fi singura soluţie. Iar decizia de a te antrena corespunzător pentru creşterea gradului tău de autocontrol îţi aparţine în totalitate. Odată ce ai hotărât să te pregăteşti, abilităţile tale încep să se dezvolte progresiv. Treptat, începi să obsevi diferenţele. Cu cât autocontrolul tău devine mai bun, cu atât eşti mai calm, mai liniştit şi mai fericit. Realizezi că se poate, că începi să deţii controlul asupra emoţiilor tale. Că poţi să decizi ce sentimente să te controleze. Începi să accesezi PUTEREA TA interioară. Nu e simplu la început. Dar dacă ai prins gustul, vei fi tot mai fericit să controlezi propria soartă. Iar dorinţa de a controla alte persoane se va reduce mult!

Dacă te simţi pregătit să preiei telecomanda propriei tale vieţi, şi să începi să foloseşti puterea ta interioară, hai să vorbim pe tema asta! (click aici)!

 

Daca ti-a placut articolul da-i un share!Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on Twitter0Pin on Pinterest0

Rezonezi cu ceea ce scriu?

Te pot ajuta să te transformi din „omul care urmează părerile altora” în „omul cu încredere în forțele proprii care și-a găsit propria intuiție interioară.”

Înscrie-te la o ședință gratuită cu mine și hai în grupul oamenilor care au preluat controlul propriei vieți!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *