Demoralizarea e prezentă încă din copilărie în viețile noastre. E imposibil de evitat. Și arta e să fii capabil să o gestionezi corect. În urma ei rămân multe victime. Dar și persoane care se ridică și o depășesc.

Demoralizarea dobândită doare!

Când cineva îți spune că ești INADECVAT, nepotrivit, te doare. De fapt, natura îți comunică subtil imediat după naștere ceva. Că ai de înfruntat o lume dură. Și modul în care PERCEPI primele ore de la naștere are un impact major în viața ta.

Practic, mama este cea care îți dă primele semnale. Și ele pot fi de două feluri. Fie ești IUBIT, acceptat, și protejat, fie ești INADECVAT și respins. Caz în care vei putea muri!

Și atunci e normal ca frica de moarte să apară în primele ore după naștere! Iar dacă mama este alături de tine de la început, vei prinde curaj! Și vei primi mesajul că EȘTI OK!

Însă dacă mama lipsește, te-a abandonat, sau l-a crezut pe medicul care i-a spus că are nevoie de odihnă SEPARAT de copil, mesajul ei e altul! NU MAI EȘTI OK!

Tocmai ai fost ABANDONAT, pentru că nu ești potrivit pentru a supraviețui! Altfel, ce rost ar avea ca mama să aleagă să PLECE? Să nu te mai PROTEJEZE?

Durerea trăită atunci te va urmări toată viața! Și FRICA de a fi respins, abandonat, de a nu fi PROTEJAT va cere mecanisme de COMPENSARE.

Vei căuta mereu CONFIRMAREA altora că ești valabil. Că ești valoros. Și că meriți să supraviețuiești. Fără să mai fii RESPINS.

Demoralizarea ca instrument de șantaj emoțional

Ulterior în viață, orice RESPINGERE te va durea. Rana ta EMOȚIONALĂ e profundă! Și orice ATINGERE a ei va provoca multă DURERE în sufletul tău!

Tu știi că ai o rană, dar o ascunzi. Refuzi să o recunoști. Și NEGAREA ei pare a fi sensul vieții tale. Speri ca timpul să o vindece doar pentru că refuzi să îi ACCEPȚI existența!

Și orice lovitură, cuvânt nepotrivit, respingere sau devalorizare te va durea crunt! Așa că vei face ORICE ca să EVIȚI redeschiderea rănii vechi!

Și când spun ORICE, mă refer la ORICE COMPROMIS! Decât să îți fie iar zgândărită rana, mai bine te rănești tu singur în oricare altă parte!

Și atunci ești dispus să faci ore suplimentare la muncă. Să muncești mai mult ca alții. Și să te SACRIFICI pentru ei! Cu prețul UZURII tale fizice și morale. Nimic nu e prea mult!

Orice efort suplimentar sau irațional este JUSTIFICAT! Nu ai puterea de a suporta o nouă REDESCHIDERE a vechii răni! De aceea vei face ORICE COMPROMIS pentru a evita asta!

E suficient ca o persoană să te critice, să te atace, să te devalorizeze ca tu să suferi crunt! Cuvinte care pe altul l-ar lăsa INDIFERENT, pe tine te dor! Emoțional ești încă rănit!

Demoralizarea ca blocaj mental

Odată CAPTURAT în capcana demoralizării, devii rupt de REALITATE! Sau mai exact, te auto-izolezi în REALITATEA TA! Într-o ILUZIE!

Și începi să funcționezi DIFERIT! Nefiind capabil să mai ai GRIJĂ DE TINE! Preocuparea ta centrală fiind să le faci altora pe voie! Ca să nu te rănească!

Nevoia ta principală va fi protejarea rănii emoționale. Nu și a ta sau a persoanei tale! Poți îndura oricâte lovituri ÎN ALTĂ PARTE, dar nu acolo!

Și pentru a proteja punctul sensibil, te vei EXPUNE total cu RESTUL vieții tale! Vei deveni MARIONETA unor manipulatori abili. Care vor PROFITA de vulnerabilitatea ta!

Și ELIBERAREA de ei, de profitori, ți se pare IMPOSIBILĂ! Ai dezvoltat o DEPENDENȚĂ. Și o incapacitate de a mai ieși din tiparul respectiv.

Rațiunea ta se întunecă. Și funcționezi pe instinctul de supraviețuire. Care este exacerbat. Mereu activ. Și cu o singură grijă: Să nu ți se redeschidă vechea rană!

Demoralizarea ca armă

Un om demoralizat devine VICTIMĂ. Dispusă să ACCEPTE abuzurile unor agresori. Care vor PROFITA de orice VULNERABILITATE observată la alții.

Mai mult, orice VICTIMĂ vulnerabilă va atrage ca un magnet AGRESORII. Capabili să simtă slăbiciunea ta. Și să se folosească de ea la maximum.

Prădătorii din natură procedează la fel. Leul nu va ataca bivolul masiv din fruntea turmei! Ci femela înfometată, secătuită de energie, izolată sau incapabilă să se mențină în turmă!

La fel procedează și oamenii. Instinciv, profită de cei vulnerabili emoțional. Pe care îi dezechilibrează și mai mult. Prin vorbe, devalorizare, presiune și critică.

Odată CONVINSĂ victima că nu are valoare, că e inadecvată, ea se va preda agresorului! Și se va abandona lui! Fără a mai găsi ENERGIA necesară să își susțină punctul de vedere!

Demoralizarea și fundul prăpastiei

Uneori, ajungi atât de jos, încât pierzi totul. E ca și când viața ta nu mai are nici o valoare. Parcă deja ai murit! Iar sinuciderea nu te mai sperie! E o depresie profundă.

În unele cazuri, se declanșează un miracol. Sau apare persoana potrivită care te ajută să îți revii. Și brusc, începi să crești! Să te MOBILIZEZI la maximum.

Ezitările, temerile sau amânarea dispar de la sine. Fiind înlocuite cu un CURAJ nebun! Nimic nu te mai poate opri acum! Simbolic, are loc o reînviere!

Practic, de undeva din interiorul subconștientului tău, îți revine pofta de viață! Și nevoia ta de a lupta pentru TINE reînvie!

Vremurile în care te sacrificai pentru alții devin o amintire. Și brusc devii centrat pe TINE.

Prioritățile tale se schimbă radical. Și potențialul tău latent iese la suprafață! Probabil ești la criza vârstei mijlocii. Fără să conteze dacă ai 25 de ani sau 55 de ani.

Demoralizarea și creșterea posttraumatică

Traumele ne lovesc și uneori ne doboară pentru o vreme. Însă ele sunt generatoare de creștere! Așa cum pomicultorul TUNDE primăvara pomii. Ramura tăiată va fi mai viguroasă!

Seva care trece prin ea nu rămâne blocată! Ci determină ramura să genereze mai mulți lăstari roditori! Care să consume ENERGIA latentă acumulată de pom în perioada iernii!

După o lovitură, te ridici! Cu cât ai căzut mai jos, cu atât vei dori să urci mai mult! Și vei regăsi ENERGIA necesară revenirii și creșterii posttraumatice!

Cu cât ai fost mai demoralizat, cu atât vei dori mai mult să performezi! Din acest motiv societatea arată așa. Cu 80% victime și 20% ambițioși. Care au fost și ei victime cândva. Dar au reulșit să își depășească statutul.

Demoralizarea și anturajul

Dacă vei rămîâne captiv în starea de victimă sau o vei depăși, depinde și de ANTURAJ. Mai exact, de OAMENII care te înconjoară.

Unii vor fi simpli profitori. Alții de-a dreptul agresori. Sau spectatori din exterior care nu vor să te ajute. Rar vei găsi și sprijin.

Însă majoritatea celor care te ajută sunt și ei victime la rândul lor! Și îți pot oferi doar compasiune. Nu e destul!

Puțini vor fi și capabili să te ajute să te ridici, și să și DOREASCĂ acest lucru! Iar dacă ei vor să facă asta, se vor lovi de INDIFERENȚA TA.

Ca victimă, e normal să fii pesimist și irațional! Și să îți limitezi acțiunile, rulând CONVINGERI false și negativiste! Eșecurile din trecut ți se par realități PERMANENTE. Și nici măcar nu realizezi că ele nu mai există.

Urmele lor sunt ceva diferit de REALITATEA de azi! Și repetarea lor e improbabilă! Mai ales dacă tu ai învățat ceva din ele!

Caută persoanele care te stimulează, te încurajează și te inspiră! Acestea sunt RESURSA de care ai nevoie. Și care pot deveni un CATALIZATOR al puterii tale interioare!

Hai să vorbim despre asta, dacă te interesează subiectul. Și dacă dorești să crești accesând puterea ta interioară – clic AICI