Primul pas reprezintă diferenţa dintre a sta pe loc sau a porni la drum. Tocmai de aceea este, de departe, cel mai important pas din tot drumul!

De fapt, primul pas face diferenţa dintre stagnare şi mişcare. Dintre amânare şi acţiune concretă. Odată făcut primul pas, al doilea vine de la sine. La fel şi al treilea, sau următorii.

Însă pentru a porni la drum, e nevoie să învingi propriile blocaje mentale. Fricile care stau ascunse în subconştient. Unde lucrează subtil şi imprevizibil.

O frică poate fi ascunsă, poate să nu aibă manifestări. Ea interferează doar cu procesul tău de alegere. De decizie. Şi te va determina să elimini prioritar tot ceea ce nu cunoşti prea bine, în favoarea lucrurilor deja cunoscute.

Psihologia explică asta prin termenul de „zonă de confort”. Ancorarea în aceasta arată de fapt o frică majoră. O teamă de schimbare.

Pentru a învinge frica e nevoie de acţiune, de primii paşi făcuţi cu fermitate. Chiar dacă direcţia nu este foarte clară.

Faptul că ai forţat puţin soarta, şi ai făcut deja primii paşi, arată că ai învins propriile tale temeri.

Primul pas poate învinge amânarea

Primul pas este semnalul că ai reuşit să te mişti. Că ai ieşit deja din zona de confort, şi ai scuturat comoditatea. Este indiciul care face diferenţa dintre a avea o şansă, sau a nu avea nici una!

Este semnalul că ai luptat cu succes împotriva fricilor iraţionale care te ţineau pe loc. Însă primul pas necesită o doză de curaj.

Curajul e cel care face diferenţa între indolenţă şi iniţiativă. Între supunere şi autodeterminare. Între dependenţa de diverse conjuncturi nefavorabile şi autonomia personală.

Doar primul pas necesită mobilizarea tuturor resurselor de curaj. Pentru că restul paşilor, şi curajul de a-i face, vin de la sine. Vin în mod automat, fiecare pas fiind urmat de următorul! Doar primul pas era interzis. Sau părea a fi astfel.

Primul pas porneşte din prezent

Pentru a face primul pas e nevoie să fii prezent. Aici şi acum. Locaţia din care porneşti şi momentul sunt ambele la timpul prezent. Ar fi inutil şi contraproductiv să spui că „Aş fi vrut să pornesc anul trecut”.

Îţi va fi imposibil să dai timpul înapoi. Şi vei folosi ancorarea în trecut pentru a evita orice reuşită de pornire din prezent! E tot o formă de negare, dar una subtilă, imperceptibilă. De aceea se spune că momentul potrivit pentru a face ceva, orice, este ACUM.

Primul pas e orientat spre viitor

Singurul reper în timp spre care se poate orienta primul pas este doar spre viitor. Doar orientarea spre un scop clar şi bine definit, spre un vis avut în vedere, va asigura pornirea.

Pentru că de multe ori amânarea pornirii îşi are originea în lipsa reperului din viitor! De aceea, un exerciţiu util ar fi vizualizarea punctului spre care ne îndreptăm, într-o stare în care ne imaginăm că deja suntem acolo!

Cu alte cuvinte, luăm targetul, ţinta, şi o mutăm din viitor, pentru câteva momente, la timpul prezent! Abia atunci vom realiza cum arată viitorul, şi dacă îl considerăm a fi un „potenţial prezent” pentru care merită să ne zbatem.

Primul pas orientat spre trecut înseamnă stagnare

Trecutul nu mai există. Doar prezentul există, şi un viitor incert. Dar trecutul e ceva depăşit. El persistă doar în memoria noastră. Ca o piedică în drumul spre viitor.

Mai ales dacă duce cu el unele experienţe neplăcute, puternic fixate în memoria subconştientă sub forma unui blocaj mental.

Evocarea repetată a unui eveniment din trecut va face ca acesta să redevină viu, şi activ în prezent! Fapt care duce la contaminarea şi distorsionarea… prezentului! În care primul pas nu va mai fi posibil fără suportul adecvat!

Ghidarea mea începe cu primul pas

Ca şi ghid, mentor şi life coach, am rolul de catalizator pentru ancorarea în prezent. Singura care permite ca primii paşi să fie făcuţi cu succes. Însă primul pas este să mă contactezi, şi să CERI acest sprijin.

Fără prejudecăţi de genul: totul depinde doar de mine. Recunoaşte, nu ai învăţat să conduci singur. Nici să foloseşti calculatorul! Iar cel mai bun dentist din ţară nu îşi face singur plombele, şi nici extracţiile de măsele!

Suntem fiinţe sociale, şi învăţăm continuu unii de la alţii. Chiar dacă asta presupune anumite costuri.

Primul pas depinde de tine

Primul pas depinde de tine, deoarece el presupune să îţi permiţi o ieşire din zona de confort. Şi pentru ca primul pas să nu fie şi ultimul, asigură-te de sprijinul unui profesionist.

Testează o primă discuţie, (eu ţi-o ofer GRATUIT chiar AICI), şi apoi observă diferenţa dintre a sta pe loc, şi a face primul pas. După care poţi să decizi mai departe ce vrei să faci cu viaţa ta.

Daca ti-a placut articolul da-i un share!0000