
Stima de sine scăzută duce invariabil la suferință
Stima de sine scăzută este o caracteristică negativă a personalității. Pe ea se construiește cu greu ceva. Și nicidecum nu echilibrul în viață de care ai atâta nevoie. Dacă stima de sine scade prea mult, apar rănile emoționale, temerile și predispoziția spre conflicte.
Stima de sine scăzută și nevoia de compensare
Dacă ai suferit răni emoționale, vei tinde să le vindeci. Adesea în mod artificial, prin surogate. Adică prin mecanisme menite să compenseze suferințele tale.
Cu cât suferi mai mult, cu atât NEVOIA de a găsi vindecare e mai mare. Și acceptarea unor compromisuri urâte e mai probabilă.
Dependența de alte persoane, de anumite substanțe sau situații indică destul de clar un nivel redus al stimei de sine.
Stima de sine scăzută și apartenența la grup
Unul din principalele mecanisme de compensare este apartenența la grup. Chiar și religiile au ca rol oferirea de protecție, vindecare sau mântuire a sufletului. Fie acum, fie mai ales în presupusele vieți viitoare. Iar nevoia intensă de religie se înscrie clar în tiparul dependent de personalitate.
Pe măsură ce nivelul de independență, autonomie personală și stimă de sine crește, se reduce nevoia de apartenență, de dependență de grup.
Doar persoanele imature emoțional, anxioase, deprimate sau lipsite de echilibru vor căuta să aparțină cu orice preț de grupuri. Căutând o iluzorie protecție în fața angoaselor existențiale pe care nu le pot gestiona corespunzător.
Partidele, organizațiile și sistemele de tip autoritar racolează ușor persoanele cu stima de sine scăzută. Și apoi profită la maximum de vulnerabilitățile lor.
Stima de sine scăzută și conflictele
Odată înregimentată într-un grup, persoana cu stima de sine scăzută va simți nevoia să manifeste această apartenență prin agresarea inamicilor grupului! Cu alte cuvinte, cine nu aparține grupului va fi perceput ca fiind dușman!
Astfel, apartenența și dependența de un grup te poate pune ușor în situația de a intra în conflict cu persoane pe care nu le cunoști și despre care nu știi nimic. Dar pe care le percepi, în mod eronat, ca fiind adversari!
O echipă de fotbal, un partid politic sau o slujbă într-o firmă sau instituție te poate transforma, psihologic vorbind, într-o entitate plină de ură la adresa celor percepuți ca fiind în tabăra cealaltă!
Cine nu e cu noi, e împotriva noastră! O deviză patologică, predispusă la conflicte majore, dar asimilată ca adevăr absolut de victimele înregimentate în diverse grupuri.
Stima de sine scăzută necesită protecție din exterior
Sentimentele de teamă, nesiguranță și incertitudine te pot determina cu ușurință să accepți să renunți ușor la individualitatea ta. Și să te contopești într-o masă amorfă de indivizi dispuși să renunțe la identitatea și autonomia lor.
Imaturitatea emoțională, teama de viitor și de incertitudini te face captiv în ILUZIA că alții te vor proteja. Și că o entitate superioară ție te poate proteja, cu prețul loialității tale.
Însă această loialitate este văzută ca o obligație reciprocă. Vei oferi exact ceea ce aștepți, adică protecție. Fiind gata să lupți pentru interesele grupului tău cu alte grupuri rivale. Și chiar să te sacrifici pentru grupul care ți-a oferit presupusa protecție.
Stima de sine scăzută te face să suferi
Odată ce accepți, benevol, să renunți la individualitatea ta, și să te pui în slujba altora, apare suferința. Ca semnal că ai ales eronat. Și că e momentul să faci ceva în acest sens.
Nici nu contează dacă e vorba de o slujbă, de un partid, de o organizație sau de o religie. Tot ceea ce contează e să fii respectat, apreciat, și nu folosit în interesul altora.
Însă tocmai stima de sine scăzută te va determina să ACCEPȚI benevol captivitatea. Și să refuzi să faci un efort ca să-ți recapeți autonomia personală.
Stima de sine scăzută se poate repara ușor!
Mi-am făcut lucrarea de licență la facultatea de psihologie demonstrând asta! Însă paradoxul e că persoanele cu stima de sine scăzută vor fi lipsite de CURAJUL de a face ceva în acest sens.
Iar cele cu stima de sine ridicată nu vor renunța la independența lor pentru a se sacrifica pentru grupuri servind interesele altora. Deci vor suferi mai rar, deoarece nu vor permite să se profite de ei!
Persoanele cu stima de sine oscilantă, care vor fi uneori pe val, alteori la pământ, vor simți nevoia să facă mai mult pentru ei. Pentru a păstra un echilibru în viața lor.
Important e doar să existe DORINȚA de a progresa, de a face lucrurile mai bine și de a face efortul necesar pentru succes. E o atitudine specifică învingătorilor, pe care mă simt onorat să o încurajez, ca life coach, dacă mi se cere (clic aici).
2 comentarii la “Stima de sine scăzută duce invariabil la suferință”