Frica de moarte ca invitație la responsabilitate
Frica de moarte e specifică omului modern. Și începem să o simțim de la vârste fragede. Imediat ce descoperim că oamenii pot să dispară brusc din viețile noastre!
Frica de moarte ne învață ceva
Că viața nu e veșnică. Și că avem datoria să o trăim atent. Timpul e limitat, și nu merită risipit! Dictonul Carpe diem, trăiește clipa, e mai actual azi ca niciodată!
Când vedem că alții își pierd viața, realizăm, brusc, că nu suntem nemuritori nici noi! Și că e DATORIA noastră să valorificăm la maximum TIMPUL pe care îl avem la dispoziție.
Ca exercițiu, e suficient să te gândești că într-o zi vei dispare și tu! Motiv suficient să te MOBILIZEZI. Să scuturi lenea și să treci la acțiune.
Sau cel puțin să faci un efort pentru a găsi acel DE CE pentru care merită să trăiești! Făcând un efort responsabil să îți atingi obiectivele!
Frica de moarte se învinge trăind!
Știm că vom muri într-o zi. Dar mai știm că până atunci, vom TRĂI în fiecare zi! Și dacă devenim CONȘTIENȚI de asta, ne punem pe treabă.
Vrem să valorificăm resursa de TIMP pe care o avem! Și cu cât TIMPUL pare a fi mai scurt, cu atât devenim mai economi în risipirea lui!
O criză majoră, care ne amenință însăși EXISTENȚA și viața, ne trezește. Și ne determină să ne mobilizăm mai mult ca niciodată!
Iar dacă situația ne obligă să STĂM ÎN CASĂ, ne rămâne mult TIMP pentru a ne gândi la sensul vieții noastre!
Frica de moarte vine sub forma unui gol interior
Dacă ai obiective clare și bine definite, întreaga ta energie și atenție se vor FOCALIZA pe ele. Dar când acestea lipsesc, apare sentimentul de gol interior.
O plictiseală, o lipsă de energie, și o demobilizare deprimantă caracterizează noile generații. Și asta te îmbolnăvește mai mult decât ar face-o dificultățile vieții!
Problemele nu apar când viața e dificilă, ci când plictiseala îți macină din interior energia necesară pentru a te mobiliza! În lipsa obiectivelor utile, te vei plafona!
Și atunci da, apare frica. Sub forma unei tensiuni interioare permanente. Și un sentiment de inutilitate! Sau un gol interior, o lipsă de energie.
Frica de moarte te poate trezi!
Cât să fii de plictisit, de demobilizat sau de apatic, tot te vei trezi când PERICOLUL apare! Și când devii CONȘTIENT că viața îți este în pericol!
Și atunci faci un supra-efort! Activezi, din INTERIOR, din străfundurile minții tale, resurse de mult uitate. Pe care nu ai avut timpul sau dispoziția să le mai cauți.
Însă ele sunt acolo, în stare LATENTĂ. Gata să fie reactivate. Atunci când PERICOLUL face să fie nevoie de ele. Și când FRICA de moarte determină comoditatea să dispară!
E momentul iluminării. Al trezirii. Sau, din perspectiva creștină, al reînvierii. Pericolul e activ, nu a trecut încă. Dar tu ai devenit mai bine PREGĂTIT.
Te-ai trezit! Ai realizat PERICOLUL. Știi că îți poți pierde viața. Deja e prea mult! Și atunci ești gata să joci totul pe o singură carte!
Și ți-ai mobilizat, cu orice preț, toate resursele interioare! Și curajul de a discuta despre asta – clic AICI




