Copilul interior este una din cele trei subpersonalități ale tale. El există în fiecare din noi. Relația cu el este extrem de importantă pentru tine.

Altfel, apare conflictul interior. Riști să lupți chiar tu împotriva… ta! Caz în care ajungi să te autosabotezi! Să-ți faci rău ție.

Știi asta, vezi asta, dar continui să rulezi acest tipar! Armonia și echilibrul tău interior se pot redobândi doar dacă alegi să faci pace cu copilul interior!

Cum funcționează copilul interior?

Este componenta personalității tale orientate spre căutarea plăcerii. Asculți vocea lui atunci când te alinți, când alegi să-ți permiți unele mici capricii.

Sunt momente în care dovedești respect față de tine. Față de propria ta stare de bine! Astfel, prin acțiunile tale, alegi să te simți cât mai confortabil! Măcar în momentele de repaos.

Jocul, distracția și relaxarea sunt momentele pe care copilul interior le apreciază. Atunci el se simte bine. Tot atunci, îți permiți chiar tu să îți creezi starea de bine!

Cine alege să reprime copilul interior?

Copilul interior se exprimă doar atunci când i se permite. O altă componentă a personalității tale este PĂRINTELE NORMATIV.

Partea severă, strictă, rigidă a personalității tale. Opusul copilului interior. Vocea părinților, educatorilor, profesorilor și adulților care te-au criticat, corectat, dominat și educat în copilărie.

Ți-au imprimat uneori prea brutal normele sociale, de conviețuire. Exagerând adesea ca strictețe.

Astfel, orientarea ta spre respectarea normelor sociale, spre corectitudine, spre etică, spre a nu supăra alte persoane devine regulă de bază.

Motorul acestei sub-personalități devine EVITAREA DURERII. În numele acesteia, se sacrifică uneori complet tendința naturală pe care o are copilul interior, cea de CĂUTARE A PLĂCERII.

Unde apare conflictul interior?

Orice decizie avem de luat, punem în balanță, automat, cele două mari motoare. Pe de o parte este EVITAREA DURERII, generată de PĂRINTELE NORMATIV.

Pe de altă parte, este CĂUTAREA PLĂCERII, responsabilitate asumată de copilul interior!

Conflictul de interese dintre cele două sub-personalități este evident. Așa că apare necesitatea să activezi RAȚIUNEA. Adultul rațional din tine. A treia sub-personalitate a ta!

El are sarcina de a cântări cu argumente raționale. De a înclina balanța dintre celelalte sub-personalități.

Ai de stabilit câtă libertate să primească copilul interior. Cât de mult i se permite acestuia să fie orientat spre căutarea plăcerii.

Dar și ce greutate dai vocii părintelui normativ. Care prin  natura lui, caută EVITAREA DURERII. Astfel că ajunge să se opune agresiv oricărei alegeri propuse de copilul interior!

Cum reușim să mediem acest conflict?

Această confruntare este normală. Ea apare extrem de des. Doar că o rezolvăm adesea în mod AUTOMAT. Fără să gândim prea mult.

Luăm decizii pripite, bazate adesea pe emoții. Sau pe experiențe din trecut, care au generat aceste emoții.

Emoțiile pozitive tind să dea câștig de cauză pentru copilul interior. Iar cele negative, generate de traume din trecut, pun evitarea durerii pe prim plan. Oferind un avantaj major pentru părintele normativ.

Astfel, apar dezechilibre, copilul interior fiind adesea reprimat. Împiedicat brutal să se exprime! Înlănțuit de temeri adesea nejustificate. Sau blocat de ele prin tipare disfuncționale.

Un fel de logică absurdă, ceva de genul:

„Dacă am pierdut meciul săptămâna trecută, nu are rost să jucăm și azi, că vom pierde iar!”

Fără nici o legătură cu realitatea obiectivă! Dar cu influență majoră asupra capacității de concentrare asupra jocului!

Cum îmi salvez copilul interior?

Printr-un proces complex de dezvoltare personală, pot redescoperi copilul interior. Sau mai exact, utilitatea și importanța lui.

Apoi, treptat, pot învăța să-i acord atenție. Să-i dau un statut de EGALITATE în fața părintelui normativ. Să încetez să-l marginalizez. Dându-i dreptul să se exprime de la egal la egal.

Apoi, cântărind cu argumente raționale cererile sale. Altfel, risc să îl supăr, să-l întristez, să-mi fac rău mie!

Caz în care copilul interior se poate răzbuna pe mine. O face adesea, prin comportamentele auto-sabotante pe care mi le induce.

Pe care rareori pot să le opresc fără un minim de ghidare din exterior. Poți cere o discuție GRATUITĂ cu un simplu clic AICI.

Daca ti-a placut articolul da-i un share!0000