Psihologia transgenerațională explică de ce plătim păcatele părinților noștri
Psihologia transgenerațională părea a fi cândva mai degrabă un concept religios decât o realitate. Și lui Freud îi revine meritul de a descoperi unele mecanisme prin care traumele călătoresc de la o generație la alta sub formă latentă, neexprimată.
Cu alte cuvinte, ne simțim adesea blocați. Și ne e greu să exprimăm în cuvinte unele temeri adânci, subconștiente. Fără să avem idee că ele provin de la părinții sau bunicii noștri!
Psihologia transgenerațională explică procesul
Deși suntem încă departe de a înțelege SUBCONȘTIENTUL omenesc, unele progrese se fac. Mai mult, avem EPIGENETICA, o nouă știință care studiază modul în care se transmit traumele transgeneraționale!
Mai mult, prin hipnoză, unele amintiri traumatice pot să revină! Și putem regăsi ceea ce am REPRIMAT, am ascuns sau nu am putut să exprimăm prin cuvinte!
În cursul unor traume, are loc o fractură. Adică se declanșează un proces prin care creierul SE DECONECTEAZĂ de la un eveniment traumatic sau periculos!
Are loc acolo un proces interesant, insuficient studiat, prin care momentul traumatic este negat, ascuns și reprimat. Victima unei traume puternice, care o sperie și îi pune în pericol major viața și integritatea corporală, se poate refugia, pentru câteva momente, într-o lume paralelă.
Este un mecanism de supraviețuire, prin care creierul refuză să accepte pericolul, pe care îl ignoră, îl neagă sau îl ascunde undeva în profunzime. Apoi, omul supraviețuiește normal.
Adesea, după ani sau zeci de ani, unele simptome ies la suprafață. Vise, neliniști interioare, emoții de neînțeles și comportamente inexplicabile.
Psihologia transgenerațională și transmiterea traumelor
Traumele puternice, reprimate și ascunse, ajung să se regăsească într-o formă sau alta în urmași! Chiar dacă ei nu au suferit șocul emoțional, manifestă exact aceleași SIMPTOME!
E ca și cum lovești o persoană, și se învinețește alta! Emoțiile pe care bunicii și părinții le ascund, le reprimă sau le neagă se manifestă din plin sub forma unor depresii și temeri la urmași!
Și tocmai imposibilitatea lor de a exprima aceste traume le face puternice și nedigerabile. Apoi devin transmisibile sub forma unor frici nemotivate.
Arta este să le conștientizăm, să descoperim de unde vin, și să lucrăm asupra lor. Fără să încercăm zadarnic NEGAREA existenței lor, sau evitarea acceptării lor. Și a discuta despre ele este primul pas pentru a lucra asupra lor. Poți începe cu discuția GRATUITĂ pe care o ofer oricui o cere cu un simplu clic aici.
Nu stiam ca vine din ADN. Dar mostenirea isi spune cuvantul. Credeam ca eu sunt gresit si nu am genetic nimic. Acum ma uit la familia mea si ii vad cum isi exprima fricile asupra mea. Dar acum stiu cum sa actionez datorita acestui articol 🙂