Progresismul  neomarxist promovat de anumite structuri politice ascunde anarhia. O dorință masochistă de autodistrugere. Specifică mai degrabă adolescenților dezorientați. Și îmbrățișată de aceștia cu mult entuziasm!

Progresismul  neomarxist și consumul de droguri

În viziunea oricărui adolescent progresist, legalizarea drogurilor ar trebui să se facă rapid. Fără să se țină cont de DISCERNĂMÂNTUL diminuat al celui care ia decizia EMOȚIONALĂ de a consuma, în momente de dezechilibru sufletesc, substanțe care îl pot distruge!

Planeta pare să se afle într-un astfel de moment. Suprapopularea creează o presiune inimaginabilă asupra oamenilor. Care tind să o ia razna în moduri impardonabile. La fel ca alcoolicul sau dependentul care alege EXCESELE ce îl vor distruge treptat!

Progresismul  neomarxist e de fapt anarhism

Pentru a se progresa, e nevoie de schimbare. Și de înlocuirea vechiului cu noul. Sau mai exact, a ideilor învechite cu idei novatoare. Și a oamenilor vechi cu alții noi. Nu e cazul acum!

Noul progresism e de fapt un anarhism. Dispus să înlăture răul produs de trecut. Dar fără a fi capabil să pună, sau măcar să propună, ceva în loc.

Și nu discutăm despre ce anume vor să promoveze, pentru că anarhismul nu promovează nimic. Doar contestă agresiv, dărâmă și distruge!

Nici o revoluție VIOLENTĂ nu duce la progres, ci la haos. Urmat de multă suferință. Singurele revoluții progresiste valabile sunt cele tehnologice, cu baze științifice reale. Care vin cu tehnologii noi, care treptat înlocuiesc tehnologia depășită în mod natural.

Progresismul  neomarxist și violența gratuită

Progresismul  neomarxist bazat pe frustrare, pe violență verbală și agresivitate gratuită e de fapt anarhism. Pe care o anumită parte a presei îl susține.

Presa azi nu mai e câinele de pază al democrației, ci e un câine obedient. Dispus să lingă oricând cu lăcomie mâna hoțului care îl hrănește!

Radicalizarea se face prin RACOLAREA și ÎNDOCTRINAREA unei categorii de tineri MARGINALIZAȚI, frustrați și incapabili să SE ADAPTEZE la un mediu concurențial natural.

Prin urmare, aceștia speră să aibă acces la resurse pe ușa din spate. Folosind scurtături, violențe sau afiliere la organizații obscure, secrete, care le finanțează visele delirante.

Progresismul  neomarxist și rețelele de socializare

Mesajul radical anarhist, cu mască de progresism, este ușor de reperat pe internet. El va rămâne ignorat de majoritatea oamenilor echilibrați. Dar va găsi ecou acolo unde sărăcia domnește. Combinată cu un nivel extrem de scăzut de stimă de sine al subiecților.

Vezi și articolul: Cum te afectează stima de sine scăzută?

Iluzia servită e a unei lumi egalitariste, în care nu doar cei care muncesc trăiesc bine. Ci toți oamenii au acces egal la resurse, indiferent de efortul personal!

Promisiune falsă care va găsi mereu ADEPȚI. Cu mentalitate de sectanți, datorită incapacității de adaptare la lumea reală, ei se vor precipita să se înregimenteze în grupuri și organizații care le promit o viață mai bună!

Progresismul  neomarxist se răspândește rapid!

Astfel, ascensiunea sistemelor de tip NEOMARXIST va fi extrem de rapidă! Numărul celor ușor de manipulat să creadă în himere egalitariste a mai mare ca niciodată!

Iar accesul la rețelele de socializare e practic nelimitat pentru orice tânăr cu stima de sine scăzută!

Nerăbdător să fie validat, valorizat, băgat în seamă și chiar folosit, acesta va fi gata să-și dea viața pentru organizația, grupul social sau secta care știe să-i PROMITĂ paradisul pe pământ!

Cu cât numărul celor lipsiți de ÎNCREDERE în ei e mai mare, cu atât crește obediența și naivitatea lor! Iar o promisiune puternică, oricât ar fi ea de absurdă, îi transformă destul de repede în roboței manipulabili, ușor de spălat pe creier.

Progresismul  neomarxist și terorismul

Terorismul are ca principal instrument individul obsedat, dispus să creadă orbește într-o idee iluzorie. Până la nivelul la care va fi capabil să își sacrifice viața pentru ea!

Însă asta presupune câteva elemente de bază. Începând cu stima de sine redusă, pentru a fi gata să se sacrifice pentru ideile manipulatoare pe care alții i le pun pe tapet.

Se adaugă și incapacitatea de adaptare la un mediu ostil. Și nevoia de a se afilia la un grup social perceput ca fiind puternic și influent.

Vezi și articolul: Războiul dus de tribul MEU împotriva tribului TĂU

Statul islamic este un exemplu clar. Racolarea unor tineri occidentali, care să lupte pentru el, și împotriva propriilor lor țări, e exemplul cel mai concludent.

Lipsa de orizont, incapacitatea de a percepe corect realitatea și credulitatea în fața unor promisiuni lipsite de acoperire, dar tentante, a determinat mulți occidentali să renunțe la confortul vieții lor, și să se sacrifice fugind în deșert. Ca să lupte de fapt cu iluziile lor.

Progresismul  neomarxist e o realitate

Deoarece masa critică a tinerilor lipsiți de orizont este extrem de mare în țările Europei, manipularea de tip neomarxist câștigă teren. Cui nu i-ar plăcea să aibă privilegii nemeritate, fără să depună un efort major în acest sens?

Lipsa conștiinței de sine, și incapacitatea de a înțelege că progresul se obține în urma unui EFORT personal consistent și de lungă durată, face majoritatea tinerilor să rămână blocați într-o IMATURITATE EMOȚIONALĂ impardonabilă.

Astfel, apar mecanisme de compensare de tipul CONVINGERILOR DISFUNCȚIONALE. Care sunt ancorate într-o iluzie. Un delir colectiv, menit să deschidă calea unor forțe politice obscure, anarhiste, autodistructive.

Progresismul  neomarxist și istoria

Cine nu-și cunoaște istoria, este condamnat să o repete! Iar persoanele demoralizate, imature, cu stima de sine scăzută, nu au capacitatea de a se folosi de gândirea rațională de care dispun. Și nici de a folosi informațiile existente pentru o analiză critică a evenimentelor din trecut!

Spiritul de turmă și comportamentul gregar, specific grupurilor mari, le va domina complet rațiunea. E mult mai ușor să imiți, decât să iei decizii. Să copiezi, în loc să creezi chiar tu!

Iar leneșii, indolenții și frustrații vor constitui întotdeauna o grupare mare, disponibilă oricând a se înregimenta în slujba celor care știu să le promită beneficii nemeritate. Sub forma unei egalități care nu există în viața reală. La care nu vor putea avea acces decât în delirul lor colectiv.